duminică, 6 mai 2012

Manastirea Buciumeni - un colt de rai coborat pe pamant




Se prevestea o superba zi de Duminica, Lasata Secului pentru Postul Craciunului. Pe cer, nici urma de norii care sa intunece lumina soarelui, pregatita sa incalzeasca oasele amortite ale pelerinilor catre Sfanta Manastire Buciumeni.

Cale de vreo cativa zeci de kilometri de Adjud, traseul ce trece prin Adjudu-Vechi, Homocea, Ploscuteni, serpuieste dincolo de limita judetului Vrancea, spre codrii seculari, care reazema drumul tacut. Am mers catre sfanta manastire, cu strangerea de inima a unui pacatos, care este constient de faptul ca nicicand nu va fi suficient de curat sufleteste, pentru a pasi pragul unui sfant locas. insotit de sotia mea si de cei doi copii, am descoperit, pret de cateva ore, bucati desprinse din Rai si cazute - spre incantarea noastra - pe pamant.

Nu am mai vizitat de multa vreme manastirea, de pe vremea cand putea fi gasit aici preotul Gherasim, un monah sfant, care ne surade acum din sanul lui Avram, rasplata viatii sale indelung rabdatoare si pazitoare a poruncilor Mantuitorului.

Am redescoperit Sfanta Manastire, parca mai mare, mai frumoasa, mai incapatoare. Am vazut peste tot rodul mainilor maicilor rugatoare ale manastirii impletind frumusetea rugaciunii cu a harniciei. Am ramas uimiti de starea impecabila de curatenie, de multimea de flori multicolore, de sera plina de ghivece cu flori, de cimitirul monahal, de altarul din padure, in care in chip nevazut ingerii vin sa slujeasca. Este minunat sa vezi atata frumusete si nu ai cum sa nu-ti simti ochii sufletului larg deschisi si sa te purifici prin aroma unica de mir si tamaie.

Am aflat aici si un mic punct turistic, din care pelerinii sa-si cumpere suveniruri dragi sufletului: icoane, iconite, carti, candele, bratari monahale si mai ales sa aprinda lumanari pentru cei vii sau cei raposati. Si pentru ca m-a impresionat foarte tare acest loc binecuvantat de Dumnezeu, iata cateva spicuiri din istoria manastirii, povestite de Monahia Macrina Huma - in pliantul de prezentare a Sfintei Manastiri Buciumeni.

Situata intr-o mirifica vatra pustniceasca, bogata in vechi marturii de viata crestina romaneasca, pierduta parca, in mijlocul codrilor seculara stapaniti, altadata de cei care-si vesteau prin bucium (de aici denumirea codrilor inconjuratori si ai manastirii) bucuria si durerea, Manastirea Buciumeni isi trage seva istoriei din negura vremii. Se pare ca pe la 1420-1430 in vremea domnitorului Alexandru cel Bun, cateva calugarite cu sprijinul locuitorilor din satele invecinate ridica o bisericuta de lemn, cu hramul Sfantului Ierarh Nicolae si cateva chilii.

Desi bisericuta a ars si a fost distrusa de cateva ori, traditia calugareasca nu s-a pierdut. Pe la 1700 vechiul locas de inchinare este refacut de catre serdarul Manolache Radovici, proprietarul unei mosii in satul Buciumeni si sfintit de episcopul Sava al Romanului, ce aseaza in fruntea obstii pe monahia Mafta. Bisericuta la 1750 datorita unei acuzatii de complot pus la cale aici impotriva domnitorilor fanarioti este demontata si transportata de catre monahul Isaia Orbul la nou infiintatul schit de la Buciumi.

Insa, dupa 130 de ani, frumoasa bisericuta din lemn de stejar, impodobita cu coloane de lemn de mesteacan, va lua din nou drumul pribegiei, fiind asezata in cimitirul manastirii Bogdana, unde dupa refacere si consolidare de catre staretul Glicherie Lovin, se gaseste si astazi.

Schitul Buciumeni in anul 1750 devine metoc al Episcopiei Romanului. Un document al vremii mentioneaza ca hramul manastirii era sarbatorit a doua zi dupa rusalii, la sarbatoare Sfintei Treimi. Un frumos baldachin aflat in partea de miazazi a actualei biserici pastreaza pana astazi locul altarului de jertfa al vechii ctitorii a lui Manolache Radovici.

Intre 1840 si 1844 se ridica biserica din caramida si clopotnita. De-a lungul timpului, bucurandu-se de numeroase danii, schitul isi sporeste obstea, cat si averile, devenind o manastire de referinta in aceasta parte de tara. In anul 1860 schitul (legea secularizarii averilor bisericesti) se desfiinteaza, maicile fiind trimise la manastirile Agapia, Varatic si Adam, ramanand doar 12 monahii (cele batrane) in chiliile lor.

Pastrarea randuielilor Sfintelor Slujbe s-a reusit cu ajutorul preotilor de mir din parohiile invecinate. Sub pastorirea marelui carturar si patriot Melchisedec Stefanescu, episcop al Dunarii de Jos isi recapata toate drepturile, iar dupa 1879 biserica este refacuta si zugravita de Stoica Ionita Gheorghe (Pacatosul). Manastirea capata din nou puteri, astfel in primul razboi mondial, primeste refugiati din Muntenia.

In ciuda dificultatilor create de „liber cugetatorii” comunisti, se reuseste restaurarea bisericii si pictarea ei in stil neobizantin de catre artistul Anatolie Cudinov. Dupa 100 de ani de la decretul lui Cuza, apare decretul din 1960, ce interzice orice forma de manifestare a randuielilor monahale,manastirea devenind tabara de copii pe timpul verii. Dupa anul 1989, prin energica sustinere a P.S. Casian, asezamantul isi recapata statutul de manastire de calugarite, ridicandu-se un nou pavilion cuprinzand chilii, capela, atelier de pictura si croitorie, redobandindu-si si o parte din bunurile manastirii.

Cele 40 de maici ale manastirii impletesc zilnic rugaciunea cu munca,ingrijandu-se de prosperitatea manastirii. O initiativa deosebit de valoroasa a P.S. Episcop Dr. Casian Craciun este crearea unei tabere de tineri liceeni in manastire. Anual sute de tineri din judetele Eparhiei de ziua hramului Sf. Treimi iau parte la slujba iar apoi intra in dialog cu preotii pe diverse teme de credinta, morala si cultura. Manastirea Buciumeni creeaza prin prezenta sa un mic paradis pentru toti cei care vin zilnic sa se inchine,sa-si ostoiasca setea vesnic nepotolita dupa Dumnezeu, chemandu-i cu credinta, dragoste si recunostinta pe intaiul lor parinte sufletesc.





sursa: http://www.crestinortodox.ro

Manastirea Lainici - mireasa din Defileul Jiului




Manastirea Lainici - asezare

Manastirea Lainici, situata in orasul Bumbesti-Jiu, este unul dintre cele mai importante obiective religioase si turistice din Gorj. Asezata la mijlocul mirificului defileu al Vaii Jiului, la 25 km de Petrosani si la 32 km de Targu-Jiu, manastirea apartine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Loc de pelerinaj al romanilor din toata tara, Manastirea Lainici este supranumita "mireasa din Defileul Jiului" datorita fatadei sale de un alb puternic. De Paste, aici vin mii de credinciosi (plini de speranta ca Icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoare" isi va pogori harul asupra lor), fiind primiti cu toata ospitalitatea.

Acces rutier: pe soseaua Targu-Jiu - Petrosani
Distante: la 35 km de Tg-Jiu; 25 km de Petrosani si 330 km de Bucuresti.
Acces feroviar: Gara Lainici (la 1 km).

Manastirea Lainici - istoric

Sfanta Manastire Lainici are o istorie minunata, inceputurile sale pierzandu-se in veacurile grele si intunecate ale evului mediu romanesc. Intemeietorul sau este considerat Sfantul Nicodim de la Tismana, care potrivit cronicii de la Prislop, s-a asezat intr-o pestera pe Valea Jiului, "la Surduc", langa Manastirea Lainici.

Intre anii 1750-1765, marea prigoana impotriva ortodoxiei romanesti, declansata peste toata Transilvania, a ajuns pana la Manastirea Lainici. Asa cum dovedesc documentele vremii, generalul Bukow, in fruntea armatei sale, a distrus cu tunurile peste 300 de biserici si manastiri ortodoxe, printre care si Manastirea Lainici, care era situata la cativa kilometri de granita cu Imperiul Austro-Ungar.

In anul 1784, schimnicul Atanasie este trimis de la Tismana pentru a reinvia Manastirea Lainici. El aduna din nou o obste de 30 de monahi. Dupa moartea sa, intre 1810 si 1817, cativa boieri din Targu Jiu - Nicolae Brailoiu, Raducanu Mardanescu, Stanca Maldarescu si Iosif Farcasescu, din Farcasestii Gorjului - au construit actuala biserica de zid a Manastirii Lainici, care a fost sfintita de catre Episcopul Galaction al Ramnicului cu hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului".

Un alt staret important care a urmat dupa schimnicul Atanasie a fost Sfantul Cuvios Irodion Ionescu, numit "Luceafarul Lainiciului", de care Sfantul Calinic de la Cernica. Cuviosul Irodion Ionescu a fost staret in Manastirea Lainici, intre 1854 si 1900, cu cateva intermitente. El a fost adus de la Manastirea Cernica si numit staret la Lainici de catre Sfantul Ierarh Calinic, imediat dupa numirea sa ca Episcop la Ramnic

In anu 1929 a fost trimis de la Manastirea Frasinei un grup de 6 monahi, avandu-l staret pe cuviosul Visarion Toia, care au ridicat din ruine manastirea, construind cladirile necesare si introducand viata de obste cu un regim ascetic sever, intocmai ca la Manastirea Frasinei. Datorita seriozitatii, disciplinei duhovnicesti si slujbelor care se savarseau aici, manastirea devine tot mai cautata de numerosi credinciosi din imprejurimi.

Dupa anul 1947, cand vine la conducerea tarii regimul comunist, manastirea Lainici este lovita iarasi fara mila. In aceasta perioada incepe construirea caii ferate Bumbesti - Livezeni, precum si modernizarea drumului național, pe aceeasi distanta. Muncitorii care au executat aceste lucrari au devastat si au afectat viata bisericeasca din manastire asemenea unor invadatori pagani, ocupand toate terenurile manastirii si amplasand aici baraci. Prin astfel de cruzimi a trecut manastirea Lainici pana in anul 1957, cand toti cei care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spatiilor manastiirii au parasit, cu mare greutate, aceste locuri.

Din anul 1961, Manastirea Lainici este desfiintata ca manastire independenta, ramanand cu titlul de "casa de oaspeti". Pana in 1970 usile bisericii au fost inchise cu lacatul, nemaipermițandu-se sa se savarseasca slujbe decat numai in unele duminici si sarbatori religioase.

In anul 1975 a venit ca staret P.C. Arhimandrit Caliopie Georgescu, care a inceput sa faca unele imbunatatiri in viata manastirii, favorizat fiind si de politica vremii, care parea sa fie mai blanda si mai omenoasa.

In iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserica-catedrala, de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost inceputa, proiectata schematic și construita pana la stadiul structurii de rezistența de catre Ing. Ioan Selejan, actualmente Prea Sfințitul Episcop al Covasnei și Harghitei.

Manastirea Lainici - arhitectura

Noua biserica din Manastirea Lainici este inedita prin planul sau arhitectonic, cuprinzand doua biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, in panta, acesta creand necesitatea unui subsol. Pe de alta parte, precum se cunoaste, istoria bisericii crestine pana in zilele noastre a cunoscut doua perioade fundamentale: prima perioada de la anul 1 pana la anul 313, respectiv pana la Edictul de la Milano al Imparatului Constantin cel Mare, perioadaa Bisericii din catacombe, in care s-a varsat cel mai mult sange si au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul si temelia Bisericii Crestine; si a doua perioada, de la anul 313 pana in zilele noastre.

Asemeni impartirii istoriei crestine in aceste doua perioade fundamentale, tot astfel s-a impartit si planul Insa aspectul cel mai inedit al acestei catedrale este tematica iconografica, care se intentioneaza, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa se realizeze. Astfel, biserica de la subsol va fi destinata Bisericii din catacombe, pictandu-se viata creștinilor de la anul 1 pana la anul 313, reprezentandu-se majoritatea sfinților si martirajelor cunoscute din istoria Bisericii și din Sfanta Tradiție.

In pictura bisericii de deasupra, se vor marca cele mai importante momente din istoria Bisericii Crestine, cu cei mai reprezentativi sfinti din toata lumea și din toate timpurile.

Partea de sus este zugravita de pictorul Grigore Popescu, urmarind istoria Bisericii de dupa persecutii, pana in zilele noastre. Aici apare originalitatea mesajului din fresca: parintele staret a dorit sa zugraveasca chipurile unor sfinti martirizati recent, in zilele noastre. Sunt pictati in primul rand sfintii rusi, ucisi in timpul comunismului, apoi sfinti din tot estul crestin, cazut sub ateism.

In biserica cea nou construita se afla inca din vara anului trecut icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoare", unicat in tara noastra, adusa tocmai de la Muntele Athos. Icoana este neobişnuita prin dimensiunile sale, fiind pictata pe lemn de santal si acoperita cu o mantie grea de argint aurit. Icoana e facatoare de minuni.

In fata altarului, o caseta auritarevarsa puterea multor sfinti ai Rasaritului, cu prezenta unica in Romania, printre care Sfintii Ignatie Briancianinov, Serafim de Sarov ori Dimitrie al Rostovului.

Manastirea Lainici - Schitul (manastirea) Locurele

Schitul Locurele este schit al Manastirii Lainici fiind amplasat pe versantul vestic al Vaii Jiului, in poiana Locurele situata la o altitudine de 750-800m, pe muntele Gropul din masivul Valcan. Din punct de vedere administrativ, schitul se afla pe raza Orasului Bumbesti-Jiu din Judeţul Gorj iar locul este deosebit de frumos, meritand caracterizarea mioritica: "pe-un picior de plai, pe-o gura de rai".

Spre nord, un zid de stanci strajuieşte poiana, in timp ce spre sud se deschide o priveliste unica spre culmile invecinate din Masivele Valcan şi Parang. Biserica şi chiliile sunt de dimensiuni mici, dar frumos proportionate, ceea ce, impreuna cu peisajul mirific, creaza senzaţia ca ai ajuns in lumea basmelor pentru copii.

In aceasta regiune, monahismul are origini stravechi, fiind atestati pustnici inca din timpul Sfantului Nicodim (sec. XIV-XV), dar istoria propriu zisa a acestui schit incepe in secolul XIX.

In ceea ce priveste arhitectura, , Schitul Locurele nu a fost zidit in forma de cetate, ca alte manastiri, ci e inconjurat de un gard simplu, taranesc. Cladirile au dimensiuni reduse, fara elemente arhitectonice monumentale, dar se incadreaza armonios in peisajul montan.

Biserica are 14 metri lungime (in exterior) si este zidita dupa un plan triconc, cu pridvor inchis si o tura deasupra pridvorului. Zidurile groase de aproape un metru fac ca dimensiunile interioare sa fie reduse, ceea ce creaza o atmosfera intima. O originalitate arhitectonica o constituie clopotnita joasa, amplasata in partea de sud a bisericii. Pictura, in stil realist-naiv, a fost partial afectata de trecerea vremii, dar se pastreaza destul de bine cea din pronaos si pridvor, precum şi usile imparatesti.

Corpul de chilii este construit din piatra si lemn, in stilul traditional al caselor gorjenesti cu pridvor. Mai trebuie mentionat faptul ca, datorita specificului isihast al schitului, cele mai multe rugaciuni, nu sunt cele vazute de toata lumea, ci acelea facute in taina si stiute numai de Dumnezeu. In acest sens, putem spune ca Schitul Locurele are un rol duhovnicesc important, tocmai prin aceasta activitate de rugaciune neincetata pentru intreaga lume.

Manastirea Lainici - programul slujbelor

Dimineata: 07:30 - 10:00 - Acatistul Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoarea", Ceasurile III si VI, Sfanta Liturghie.

Seara: 16:40 - 18:00 - Ceas IX, Vecernia si Pavecernita Mica, Paraclisul Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoarea".

Miezul noptii: 11:30 - 02:00 - Miezonoptica, Utrenia, Ceasul I.

Miercurea si vinerea: Taina Sfantului Maslu.





sursa: http://www.crestinortodox.ro