sâmbătă, 21 aprilie 2012

Manastirea Chiajna





Manastirea Chiajna este o veche manastire ortodoxa aflata in partea nord-vestica a localitatii Bucuresti. Localitatea Chiajna, intinzandu-se astazi in continuarea cartierului bucurestean Giulesti, pe malul drept al raului Dambovita, este o localitate din judetul Ilfov. Prin aceasta localitate trec urmatoarele drumuri principale: autostrada Bucuresti-Pitesti, soseaua de centura a capitalei, calea ferata Bucuresti-Giurgiu si calea ferata Bucuresti-Craiova. Denumirea localitatii se trage de la Doamna Chiajna, sotia domnitorului Mircea Ciobanul al Tarii Romanesti, fiica a lui Petru Rares si nepoata a Sfantului Stefan cel Mare.

Astazi, din ansamblul monahal al Manastirii Chiajna se mai pastreaza numai o parte din biserica mare, ale carei ziduri laterale se straduiesc sa rabde intemperiile vremii, zgomotul trenurilor si rautatile oamenilor. Incepand cu anul 2004, ruinele Manastirii Chiajna figureaza pe lista monumentelor istorice din municipiul Bucuresti.

Manastirea Chiajna

Biserica si-a luat numele de la o mosie a celebrei doamne "Chiajna", sotia domnitorului Mircea Voda. Doamna, nascuta in anul 1525, in Polonia, si trecuta la cele vesnice in luna iunie a anului 1587, a fost fiica lui Petru Rares si a doamnei Maria, precum si nepoata Sfantului Stefan cel Mare. Doamna a fost casatorita cu domnul Tarii Romanesti, Mircea Ciobanul, si a condus Tara Romaneasca in timpul minoratului lui Petru cel Tanar.



Locasul monahal din Chiajna a inceput a fi ridicat in anul 1780, in vremea domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1782) si a fost terminat de zidit in anul 1790, in vremea domnului fanariot Nicolae Mavrogheni (1786-1790).

La zidirea acestei manastiri au lucrat aceiasi mesteri care au inaltat si conacul Vacarestilor, de langa Targoviste. Manastirea a fost construita urmand o arhitectura neo-clasic, biserica acesteia avand dimensiuni mari pentru acea vreme, si anume: 43 de metri lungime, 18 metri inaltime si ziduri groase de pana la doi metri.



Istoria acestei manastiri nu a apucat nici macar sa inceapa, multi crezand ca locul a fost blestemat. Fiind terminata de zidit, cu putin mai inainte de a fi sfintita, aceasta a fost distrusa de catre turci, care au crezut (teoretic) ca manastirea este de fapt o cetate de rezistenta.

Desi, in urma atacutul turcesc, cladirile au fost incendiate si toate documentele au pierit in flacari, biserica cea mare a ramas in picioare pana in anul 1977, cand marele cutremur de pamant i-a doborat turla cea mare si o parte din ziduri.



In vremea renumitei ciume din timpul lui Alexandru Ipsilanti, manastirea ar fi fost parasita, desi unele documente sustin ca aceasta functiona inca in anul 1792, ea fiind parasita abia sub domnia lui Mihai Sutu (1791-1793). Se crede ca mitropolitul Tarii Romanesti, episcopul Cosma, a adormit in Domnul in aceasta biserica.

In jurul anului 1948, autoritatile comuniste au respins cererea episcopului Antim Nica de a se restaura Manastirea Chiajna. Potrivit unilor arhitecti, desi este greu de crezut, manastirea poate fi restaurata chiar si astazi.



In luna aprilie a anului 2011, ruinele din Chiajna au fost luate in grija de Biserica Ortodoxa, astazi facandu-se toate demersurile necesare rezidirii acesteia. Noua ctitorie este asezata sub ocrotirea Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, numit si Hozevitul. Obste aflata in formare se afla sub purtarea de grija a ieromonahului Atanasie Badulescu.

"Pe tine, parinte, te cinstim, caci lasand lumea si patria ta, ai luat Crucea, urmand lui Hristos si in valea Iordanului, in pestera pustniceasca, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta, impreuna cu ingerii se bucura, preacuvioase parinte Ioane, duhul tau. Roaga-te lui Hristos Dumnezeu sa mantuiasca sufletele noastre."



"Pe unul Dumnezeu iubind, de cele trecatoare ai fugit si in pustie locuind, cu linistea Duhului te-ai logodit, sfinte preacuvioase parinte Ioane, neincetat slavind pe Hristos, Mantuitorul lumii. Pentru aceasta, cu evlavie, lauda si cantare iti aducem, zicand: Bucura-te, Sfinte Preacuvioase Parinte Ioane, astazi, floare prea aleasa a Bisericii noastre."





sursa: crestinortodox.ro

Un comentariu:

Anonim spunea...

Manastirea trebuie sa fie reconstruita, deoarece are un trecut de o insemnatate mare, si pe linga aceia ca deja este un loc sfint , are si ceva aparte...ce nu multi inteleg....